Shop

“La această indicație dietetică – OMEGA 3 OMEGA 6 – am făcut o selecție a alimentelor dietetice de pe acest site care au un conținut onorabil de acizi grași polinesaturați (parte din grasimile sănătoase). Pintre aceștia se găsesc și cele doua tipuri esențiale Omega 3 si 6. Aici voi face un preambul mai consistent decât la alte indicații dietetice deoarece carența de acizi grași polinesaturați este una dintre cele mai nocive și mai importante – din punctul de vedere al vastității fenomenului – modificări malnutriționale ale vremurilor noastre. Acest tip de carență, dacă-i importantă și îndelungată – și de obicei așa-i – se răsfrânge negreșit asupra patologiei și speranței de viață a celor mai mulți dintre noi! Organismul uman nu poate produce o parte foarte importantă dintre grasimi: acizii grași esențiali. Deoarece au funcții fiziologice extrem de vaste și importante, ei trebuiesc aduși neapărat cu regularitate prin alimentație. Sursele naturale sunt animale (în special vietățile marine) și vegetale (uleiuri nerafinate de foarte bună calitate). Teoretic, organismul nostru poate “construi“ – ce-i drept în cantități reduse – molecule lungi și active de Omega 3 (EPA – Acid Eicopentaenoic și DHA – Acid Docosahexaenoic) din precursorul lor vegetal, inactiv și cu lanț catenar scurt, Acidul Alpha-linoleic. Așa a vrut natura! Practic, lucrurile stau putin altfel! Astfel: – Pe de o parte, acea rută metabolică (calea Δ-6 desturaza » elongaza » Δ-6 desturaza) este dependentă de vârstă și de starea bună de micronutriție a organismului. Există factori masiv perturbatori ai acestei căi, precum: vârstele peste 40 – 60 de ani (funcție de uzura organismului), viața agitată psihic, platourile prelungite de stress, fumatul intens, dietele bogate în grasimi saturate ( de obicei grasimi animale), în grăsimi vegetale rafinate (uleiuri rafinate și produse care le pot conține) și/sau grasimi vegetale hidrogenate (margarinele obișnuite și alimentele care le conțin), carențele de Vitamina PP, Piridoxina, Magneziu și Zinc. In astfel de cazuri este absolut necesar și un aport zilnic din variantele active de acizi grasi Omega 3 (EPA sau DHA)! – Pe de cealaltă parte, la indivizii aflați în condiții de vârstă și sănătate cu totul rezonabile (copii, adolescenți, adulți tineri, adulți netarați, femei gravide) nu există motive serioase care să ne determine ideea ca organismele lor – în condițiile unui stil de viață echilibrat – nu-și pot îndeplini funcția de transformare a precursorului – Acidul Alpha-linoleic – în formele utile – EPA și DHA. In acest sens, există tot mai multe voci – cea mai importantă imi pare cea a Doamnei Profesor Encarnacion Munoz Moran (de la Catedra de Nutritie si Alimentatie a Facultatii de Medicina din cadrul Universitatii din Malaga) căreia mă raliez și eu – care susțin că aportul majoritar sau aproape exclusiv al formelor active – pe perioade nici măcar prea îndelungate – “lenevește prin scurtcircuitare“ ruta metabolică proprie organismului de transformare a Acidului Alpha-linoleic (vegetal) în EPA și DHA (de regula, de origine animala). In astfel de cazuri este absolut necesar și un aport zilnic de Acid Alpha-linoleic pentru menținerea deschisă a rutei metabolice! O soluție extrem de simpla pentru rezolvarea acestei ecuații complicate vine de la o noutate de ultim moment pe piata produselor dietetice High Class. Astfel, în portofoliul unuia dintre cele mai galonate laboratoare producatoare de alimente dietetice (Fauser Vitaquell Gmbh din Germania) a fost introdus un nou ulei destinat dietelor speciale care reușește să îndeplinească toate “sarcinile“ trasate mai sus! Produsul – BIO Vitaquell Ulei Omega 3 DHA – este bogat atât în acizi grasi Omega 3 cu lanț scurt (precursori) în speță Acid Alpha-linoleic, cît și în cei cu lanț catenar lung, activi, respectiv DHA (Acid docosahexaenoic). Mai mult, pentru a evita introducerea între ingredientele acestui ulei a grasimilor provenite din diverși pești (fapt neagreeat atât de cei ce urmează diete vegetariene, vegetaliste sau vegane precum și de cei care își doresc o cât mai mica contaminare cu metale grele și Poluanți Organici Persistenți) s-a optat pentru varianta mai scumpa, dar de neegalat, și anume de introducere a DHA-ului extras după presarea la rece a Algelor Marine bogate în acest acid gras. Astfel Fauser Vitaquell a reușit să dezvolte un ulei extrem de versatil, bogat în ambele tipuri de Omega 3 (precursor inactiv si activ) și în Omega 6 (aducând exact raportul optim necesar populației adulte europene, adica 1 parte Omega 3 vs. 3-4 parți Omega 6), cu mulți acizi grasi mononesaturați și foarte puțini saturați. Din punct de vedere gastronomic, este suav, cu o ușoară aromă de nucă si se adresează doar bucătăriei reci și crudităților. Nutrițional, necesarul zilnic optim (cca. 10g Acizi grasi Omega 6, cca. 2g Acizi grași Omega 3 inactivi – in speta Acid alpha-linoleic și 250-260mg de Acizi grași Omega 3 activi – in speta DHA) se obțin din utilizarea a 20 – 25 ml (cca. 2 linguri) din acest BIO Vitaquell Ulei Omega 3 DHA introduse in alimentatia zilnica (in mod deosebit in salate si mancarurile reci). Ei vin să aducă beneficii inestimabile asupra menținerii și recuperării sănătății aparatelor cardio-vascular (inima și vase), imunitar și nervos, să regleze într-un mod nemaipomenit pentru organismul respectiv funcțiile glandelor endocrine, nivelul și fracțiile colesterolului (scazându-l pe cel “rău“ și crescându-l pe cel “bun“) și să echilibreze balanța dintre mecanismele pro și anti-inflamatorii, pro și anti-alergice proprii organismului. Eu mi-am făcut datoria să o spun!“ – Dr. Albu Horatiu – septembrie 2012

“In vederea scaderii nivelului colesterolului total plasmatic unii medici prescriu medicamente si diete care se sustin reciproc. Se porneste de la ideea ca aportul redus de colesterol exogen (venit prin alimentatie) se rasfrange negresit si asupra nivelului colesterolului plasmatic total. Cercetarile medicale si nutritionale efectuate de-a lungul ultimelor doua decade au aratar ca – in esenta – exista doua tipuri de colesterol – bun (HDL) si rau (LDL) – in sensul in care persoanele care au o cantitate mare de colesterol bun (HDL) prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat cele care au o cantitate mare de colesterol rau (LDL). Din punctul de vedere al Nutritiei Ortomoleculare se admite ca valorile normale ale colesterolului sangvin variaza intre 120 si 260 mg la 100ml, existand mari variatii individuale in functie de varsta, de sex, de rasa, de ocupatie si stare de activitate. A spune ca limita superioara normala a colesterolului total plasmatic este de 200mg/dl pentru toti indivizii pare a fi destul de putin logic. Multi medici si nutritionisti – la care subscriu si eu – sunt de acord cu o statistica din 2009 facuta in urma unor studii clinice nutritionale la Mayo. Acolo se arata ca in conditii normale de viata, valorile maxime ale colesterolului total sangvin la indivizii de rasa caucaziana aflati la varste de peste 30 de ani pot depasi 200mg/dl, ajungandu-se l avalori de pana la 280mg/dl in cazul barbatilor trecuti de 60 de ani. Pasii logici, eficienti in lupta impotriva colesterolului crescut sunt: 1. Regimul alimentar cu o dieta saraca in colesterol indicata de medic sau nutritionist. 2. Asocierea la dieta si altor modificari de life style care pot imbunatati profilul colesterolului plasmatic. Astfel: promovarea miscarii, scaderea in greutate, evitarea platourilor de stress psihic si a oboselii, renuntarea la fumat. 3. Numai daca prin aceste metode – principala fiind dieta – colesterolul nu scade in mod semnificativ, probabil ca este vorba de o sinteza crescuta endogena (colesterol produs in organism). Numai in acest caz medicul curant va indica si un tratament medicamentos (in general statine) care in doza cat mai mica sa ajute conduita dietetica.” Dr. Albu Horatiu 2009

“Glutenul este un amalgam proteic (prolamine și gluteline) existent în majoritatea cerealelor uzuale. Deoarece este insolubil în apă și lipicios, el este utilizat în industria procesatoare de alimente drept cel mai ieftin liant alimentar. pe langa cerealele care-l contin natural, puteti avea surpriza sa-l gasiti in aproape oricare aliment cu mai multe ingrediente si care nu poarta indicatia dietetica FARA GLUTEN sau GLUTEN FREE. Se constată o creștere alarmantă a intoleranței manifeste și submanifeste clinic la gluten. Din acest motiv, atât dietele imuno-nutriționale cât și cele ortomoleculare anti-aging sau speciale pentru anumite afecțiuni recomandă eliminarea pe termen lung a acestuia din alimentație. Cele mai importante recomandări dietetice speciale și ortomoleculare ale alimentației FĂRĂ GLUTEN sunt: – Dietele de imunonutriție care exclud de regulă sau în urma testelor serologice specifice glutenul, lactoza, proteinele din lapte, ou și uneori drojdiile1. – Intoleranțele la gluten, lactate, ouă, oleaginoase și soia. – Celiachia (asimptomatică, potențială, manifestă), și dermatita herpetiformă. în aceste două cazuri, nu se începe alimentația fără gluten fără un diagnostic corect, pentru că eliminarea glutenului duce inevitabil la falsificarea rezultatelor analizelor de laborator. – Dietele de Nutriție Ortomoleculară din Poliartrită reumatoidă și alte boli cu context auto-imun (Rectocolita Ulcero-hemoragica, Boala Crohn, Psoriazis, Scleroza în Plăci, Lupus, s.a) – Dietele de Nutriție Ortomoleculară în care se urmărește o scădere a statusului pro-inflamator și inflamator al organismului2 (Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat II, Obezitate s.a). – Alte diete care limitează/interzic utilizarea glutenului/lactatelor/ouălelor (în general dietele speciale de Nutriție Ortomoleculară ale persoanelor cu cancer și/sau alte tulburări disimune). – Autism3 (conform teoriei exorfinică a autismului). – Schizofrenie, depresia severă, epilepsie (conform teoriei excesului de opioizi) 3“ Dr. Albu Horatiu 2010 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemie. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013 2 Sindromul Metabolic. Camelia Diaconu. Bucuresti – Ed. Medicala, 2011 3 Asediul opioizilor alimentari – exorfinele. Irina M. Jaba si Ostin C. Mungiu – Medicina Moderna, 2006

“Lactoza este un dizaharid (format dintr-o moleculă de galactoză și una de glucoză) existent în laptele animal. Acesta, în funcție de specia de la care provine, poate avea un conținut de lactoză până la 0,8%. Pe langă lactoză și alți compuși nutriționali activi, laptele animal conține și o seamă întreagă de proteine cu răsunet important asupra imunologiei organismului uman. Se constată o creștere alarmantă a intoleranței manifeste și submanifeste clinic la lactoză și mai ales la proteinele din lapte. Din acest motiv, atât dietele imuno-nutriționale cât și cele ortomoleculare anti-aging sau speciale pentru anumite afecțiuni recomandă eliminarea pe termen lung a laptelui de origine animala, a majorității derivatelor sale (precum si a alimentelor care le contin pe acestea) din alimentație multor persoane. Cele mai importante recomandări ale dieteticii și nutriției ortomoleculare ale alimentației FĂRĂ LACTOZA si/sau FARA PROTEINE DIN LAPTE sunt: – Dietele de imuno-nutriție care exclud de regulă (sau în urma testelor serologice specifice) glutenul, lactoza, proteinele din lapte, ou și uneori drojdiile1. – Intoleranța la lactoză prin deficit de lactază, boală inflamatorie intestinală, diverse sindroame de malabsorbție. – Dietele speciale ortomoleculare de întreținere ale pacientului cu cancer, dieta neoplazicului din cursul chimioterapiei, profilaxia cancerelor. – Dietele speciale ortomoleculare din bolile inflamatorii și autoimune (poliartrită reumatoidă, rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn, poriazis, scleroza multipla, lupus, s.a), din boli virale cronice (hepatite cronice si ciroze hepatice, infectii cu HPV, etc.), din astmul alergic, dermatita atopică și alte alergii. Alte tendințe la tulburări disimune de tipul deficitelor de imunitate, imunitații excesive sau anarhiilor imunitare). – Dietele de Nutriție Ortomoleculară în care se urmărește o scădere a statusului pro-inflamator și inflamator al organismului2 (Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat II, Obezitate s.a). – Celiachia (asimptomatică, potențială, manifestă) și dermatita herpetiformă. Practicanții dieteticii și ai Nutriției Ortomoleculare consideră că eliminarea proteinelor de lapte din alimentație aduce un beneficiu suplimentar celui dat de eliminarea glutenului. Acesta ar consta în scăderea statusului pro-inflamataor și disimun al organismului respectiv. – Autism 3 (conform teoriei exorfinică a autismului). – Schizofrenie, depresia severă, epilepsie (conform teoriei excesului de opioizi) 3 “ Dr. Albu Horatiu 2010 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemie. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013 2 Sindromul Metabolic. Camelia Diaconu. Bucuresti – Ed. Medicala, 2011 3 Asediul opioizilor alimentari – exorfinele. Irina M. Jaba si Ostin C. Mungiu – Medicina Moderna, 2006