Un DISRUPTOR ENDOCRIN – D.E. – este o substanță chimică exogenă (adică provenită din afara organismului), care are efecte adverse pentru sănătatea organismului sau asupra descendenților, ca și o consecință a schimbărilor pe care le imprimă în funcționalitatea sistemului endocrin.
In termenii bunei practici medicale convenționale sau complementare, medicii din mai multe specialități (generaliștii, pediatrii, ginecologii, etc.) dieteticienii, nutriționiștii și nu numai, ar trebui să-și consilieze pacienții cu privire la acești D.E., ca fiind factori de risc importanți pentru mai multe afecțiuni. Dintre acestea, eu le enumăr pe cele mai importante, și – din nefericire – actualmente tot mai frecvente: unele tipuri de cancer (și îndeosebi cel mamar), diabetul zaharat tip II și sindromul de disgenezie testiculară – o cauză importantă de viitoare infertilitate masculină, proastă calitate seminală și de cancer testicular pentru băieței. În toate aceste afecțiuni avem un puzzle de factori de risc, însă numitorul comun pare a fi această expunere xenoestrogenică, fenomen care ne preocupă foarte mult în momentul de față.
Mulți dintre D.E. sunt compuși industriali (ex. bifenolii polibromați utilizați pentru impregnările ignifuge din construcții) dar cei mai mulți sunt pesticide. Pe lângă aceștia – cu care la prima vedere am crede că nu avem mare contact – sunt și unii mai puțin cunoscuți, dar aflați chiar în vecinătatea noastră. Așa cum arătăm și în lucrarea “Consiliere pentru intervenție de lifestyle și echilibrare nutrițională pornind de la indicațiile ghidului ESPEN, la pacientul neolpazic aflat în ETAPA DE URMĂRIRE POST-TERAPEUTICĂ ulterioară TRATAMENTULUI TUMORICID STANDARD” pe care o primesc anumiți pacienți cu cancer consiliați în Centrul meu, D.E. îi găsim în diverse compoziții ce pornesc de la unele alimente și produse pentru igienă și îngrijire corporală (cei din periuțele de dinți și pastele de dinți fiind ingerați direct) până la deodorante de cameră, pentru interiorul automobilului sau produsele pentru împrospătarea aerului.
Chiar daca Uniunea Europeană încearcă menținerea sub control al acestora, evaluarea lor este dificilă, iar din cauza faptului că dozele mici, primite de-a lungul timpului, pot fi mult mai periculoase decât o singură expunere la doză înaltă, lucrurile se complică foarte mult. Deci, pentru a ne feri de D.E., soluțiile personale sau familiale / de grup încă pot reprezenta arme importante. Așa că aceste informații vă pot fi de un real folos.
Măsurile de precauție împotriva acestei contaminări cu D.E. trebuiesc să fie luate de noi toți, în măsura posibilităților. Însă este cazul să devină drastice mai ales în perioadele cele mai sensibile ale vieții precum sarcina, alăptarea, copilăria, pubertatea și adolescența.
Așa cum opina o colegă într-un mai vechi articol, că “nu există detoxifiere pentru că nu există toxine. Nu știe nimeni formula chimică a acestor toxine”, vor fi negreșit și alții care vor căuta nodul în papură al acestui scurt expozeu. Probabil că vor face apel la acel nesfârșit “dar nu avem încă toate datele pentru această afirmație și ar fi mai bine să așteptăm studiile viitoare”. În schimb, eu – subliniind încă de la început că nu mă adresez experților cu acest tip de articol – îmi voi vedea în continuare de treabă, pornind de la acel principiu care spune că ATUNCI CÂND UN ELEMENT PARE CA ȘI O AMENINTARE PENTRU SĂNĂTATEA UMANĂ, TREBUIESC LUATE TOATE PRECAUTIILE POSIBILE, CHIAR DACĂ NE GÂNDIM CĂ NU A FOST ÎNCĂ STABILITĂ ÎN TOTALITATE ȘI ÎNTR-O MANIERĂ ȘTIINTIFICĂ FĂRĂ CUSUR, RELATIA ÎNTRE CAUZĂ ȘI EFECT.
Dr. Horatiu Albu – Consilier Științific – Oncologie Moleculară
Vicepreședinte APCMC – Asociața Pentru Combaterea Malnutriției în Cancer
ESPEN member – Societatea Europeană de Nutriție Clinică și Metabolism
Consilier în România pentru pacienții Humanitas Cancer Center Milano –
Unitate Certificată ca Centru de Excelență pentru Pacienții Internaționali
Sursa foto: healthandenvironment.org