In urma unei analize rapide a bibliografiei existente la acest moment am ajuns la concluzia ca in dezvoltarea afectiunii participa si anumite rute metabolice si de semnalizare celulara care – in afara ca pot fi propuse ca si tinte pentru diversele molecule farmacologic active existente sau viitore – pot fi manipulate si micronutritional.
Trecem printr-o perioada complicata. Timpul scurs pana acum, precum si experientele avute cu celelalte epidemii cu coronavirusuri agresive (SARS si MERS) i-au ajutat pe oamenii de stiinta sa ajunga la unele concluzii importante despre patogeneza COVID-19 si mecanismele implicate in evolutia, mai mult sau mai putin severa, a bolii. In urma unei analize rapide a bibliografiei existente la acest moment am ajuns la concluzia ca in dezvoltarea afectiunii participa si anumite rute metabolice si de semnalizare celulara care – in afara ca pot fi propuse ca si tinte pentru diversele molecule farmacologic active existente sau viitore – pot fi manipulate si micronutritional.
Astfel:
Sistemul RAS (Sistemul Renina – Angiotensina – Aldosteron) care reprezinta un mecanism hormonal important ce regleaza tensiunea arteriala, rezistenta vasculara si echilibrul electrolitic al organismului si care nu trebuie confundat cu ruta de semnalizare Ras/ Raf / MEK / ERK, a carei malfunctie este un pas necesar in dezvoltarea multor tipuri de cancer. In infectia COVID-19, sindromul de detresa respiratorie acuta (ARDS) se dezvolta – cel putin in parte – pe stressul masiv oxidativ si nitrozativ (pe radicali liberi de azot) aparut atat in urma patrunderii coronavirusului in celule pe calea receptorului ACE2, cat si activarii sistemului RA. Receptorul ACE2 este complementar celui ACE si inactiveaza angiotensina II activata.
Coronavirusul Wuhan, pe de o parte foloseste receptorul ACE2 pentru a patrunde in celula iar pe de cealalta, il downregleaza – fapt ce conduce la o mare parte din simptomatologia bolii si dezechilibrele aduse de ea. Mai multe tinte moleculare pot fi propuse pentru a fi manipulate prin diverse terapii. Deja se investigeheaza actiunile mai multor medicamente, insa eu voi pune in discutie doar nutrientii (micronutrientii si fitonutrientii secundari) a caror carenta sau lipsa poate interfera in sens negativ cu acest mecanism.
- Acidul glycyrrhizic / acidul glicirhizinic si sarurile sale. A.G si omologii sai artificiali au fost mult studiati in epidemia SARS din 2002 si exista bibliografie suficienta care sa sprijine potentiala utilizare a acestuia. Din acest motiv, cel putin din motive de profilaxie sau de diminuare a amplitudinii infectiei virale, personal am hotarat sa-mi consiliez pacientii pentru a isi introduce / creste aportul dietetic din acest fitonutrient, in aceasta perioada.
- Vitamina D3 si B5. Destul de recent s-a aratat ca calcitriolul (derivat sub actiunea 1α-hidroxilazei din colecalciferol – Vit. D3) se leaga semnificativ de receptorii ACE2, a caror actiune mediaza foarte mult aparitia leziunilor pulmonare in COVID-19. Astfel, deficitul de colecalciferol – Vit. D3, deficientele enzimatice care aduc scaderea conversiei colecalciferolului in calcitriol si chiar cel de vitamina B5 (importanta in aceasta conversie) pot fi implicate in expunerea receptorului ACE2 la invazia virala. Din acest motiv i-am sfatuit pe cei pe care-i consiliez, ca in aceasta perioada sa-si suplimenteze dieta cu cantitati suficiente de vitamina D3, asociata sau nu (in functie de varsta) cu vitamina K2, dar mai ales cu vitamina B5.
Stressul oxidativ si nitroziv intracelular poate apare dupa patrunderea virusului in celula prin receptorul ACE2. Acest stress oxidativ poate duce la moartea celulei deoarece apar cantitati importante de radicali liberi ai oxigenului (peroxidul de hidrogen, superoxidul, oxigenul atomic, hidroxilul) dar si de peroxinitrit care NU MAI POT FI NEUTRALIZATE de sistemele antioxidante celulare uzuale. Cantitatile de radicali liberi care raman ne-neutralizate ataca rapid structurile celulare precum acizii nucleici, lipidele si proteinele structurale si aduc astfel dezastrul celular. In aceste momente cand se distruge si mult ADN, celula incepe sa-si mobilizeze mecanismele de reparare ale acestuia pe ruta PARP-1. Pe aceasta cale se utilizeaza cantitati imense de NAD+ ceea ce conduce la reducerea in exces a ATP-ului celular, epuizare, urmata de moarte celulara.
- Vitamina D3 (colecalciferolul ca precursor de calcitriol) si calcitriolul. Din utilizarea terapeutica a vitaminelor D in cancer este destul de cunoscut rolul inhibitor al PARP al acestora. De aceea nivelele plasmatice deficitare ale acestora (25 OH – Vit D si 1,25 OH2 -Vit D) ar putea avea impact negativ si asupra acestui mecanism. Pe de celalata parte, nivelele crescute important ale 1,25 OH2 – Vit D furnizeaza o concentratie crescuta extracelulara de calciu, ceea ce ar putea functiona ca un important activator al TRPM2, structura extramembranara care stimuleaza capacitatea spiculilor coronavirusurilor SARS de a se atasa la receptorii ACE2. Din cauza acestui „joc dublu” pe care l-ar putea face vitamia D, in momentul de fata eu sugerez suplimentarea cu doze zilnice nu mai mari de 2000 – 3000 ui de colecalciferol, intotdeauna asociata cu Vitamina B5.
- Vitamina B3 (niacina) poate avea rol crucial in refacerea rezervelor de NAD+ ca si parte a acestuia. Consider ca niacina ar putea fi important suplimentata la persoanele deja afectate de COVID-19. Mai degraba as suplimenta direct cu niacina decat cu precursorul sau – triptofanul – cu toate ca acesta este precursor al serotoninei care la randul ei up-regleaza sinteza de aldosteron. Deci si triptofanul ar putea fi util, din motivul ca pacientii cu ARDS prin COVID-19 sufera de hipoaldosteronism, hipotensiune si hipovolemie. Aici Acidul glycyrrhizic / acidul glicirhizinic si sarurile sale poate veni iarasi in ajutor prin efectul sau pseudo-hipermineralo-corticioidic care ar putea participa la o imbunatatire a controlului volemiei pacientilor.
- Aminoacizii precursorii neglutaminici ai glutationului (glicina si cisteina / N-acetil- cisteina) la care s-ar adauga sau nu seleniu, pot fi si ei suplimentati pentru a se optimiza capacitatile celulare de productie a glutationului, chiar daca importanta acestuia in combaterea stressului oxidativ din ARDS-ul caracteristic COVID-19 este scazut. Insa poate fi semnalat faptul ca unele dintre medicamente mult prescrise in tratamentul COVID-19 (spre exemplu paracetamolul, clorochina, etc.) sunt intens deprimante ale nivelelor intracelulare de glutation si – macar si in acest scop – ar fi util sa prezervam capacitatile celulare de a si-l produce.
Ca si o consecinta a stresului oxidativ sistemic adus de COVID-19 poate apare – in formele mai severe de boala – si Disfunctia endoteliala. Aceasta s-ar produce din cauza unei degradari intense de NO (oxid nitric) in urma stressului oxidativ si care nu mai poate fi compensata optim prin productia endoteliala a acestuia. Astfel, din cauza biodisponibilitatii din ce in ce mai mici a NO pot apare si fenomenele pro-inflamatorii si pro-trombotice endovasculare. Utilitatea unor medicamente stimulatoare a sintezei de NO in afara unor cazuri punctuale, poate fi cu totul discutabila deoarece ar putea sa agraveze tulburarile hemodinamice existente deja printr-o suplimentare a scaderii tensiunii arteriale si perfuziei organelor.
- Arginina. In sensul mentinerii unei functii endoteliale pe cat posibil corecte in mediul progresiv hipoxic general adus de COVID-19, as recomanda manipularea productiei endoteliale de NO pe calea suplimentarii cu cantitati rezonabile de L-arginina, care sub actiunea NOS va optimiza pe cat posibil sinteza oxidului nitric.
Furtuna citokinica, caracteristica infectiilor SARS-Cov si SARS-Cov2 se datoreaza unui raspuns imun prost sincronizat, din cauza unui sistem imunitar dezechilibrat. La acest dezechilibru participa atat bolile preexistent dar si terapiile lor care conduc la un fenotip disimun, precum si o „lipsa” de materie prima nutritionala – o malnutritie a organismului pentru elementele micronutritionale de baza in functionarea elementelor care formeaza Sistemul Imunitar Inascut.
Prima care raspunde la invazia oricarui virus in organism este imunitatea inascuta, ale carei celule declanseaza productia unei serii de citokine ce vor conduce la cresterea numarului si activitatii anumitor subseturi de celule T helper, la cresterea nivelelor pasmatice ale anumitor tipuri de interferoni si interleukine precum si la stimularea rutei NF-kB. Daca aceste mecanisme nu sunt bine executate sau sincronizate, atunci – in conditiile unui sistem imunitar dezechilibrat -, poate apare o eliberare excesiva de citokine pro-inflamatorii. In urma acesteia, va surveni un atac imunitar agresiv asupra numitor tesuturi, aparate si sisteme ce va conduce la insuficienta functionala a acestora. Astfel, acestea nu isi vor mai putea indeplini functiile, conducand – de cele mai multe ori – la decesul pacientului.
Deoarece acesti pacienti gravi ajung sa fie tratati in centrele ATI cu sustinere ventilatorie mecanica, eu ma voi limita doar la a face referire la aspectele micronutritionale care pot fi utile in perioadele premergatoare acestei situatii, in speranta ca i-ar reduce incidenta sau intensitatea.
- Vitamina D3 (colecalciferolul ca precursor de calcitriol) si calcitriolul. Reprezinta un TF (factor de transcriptie) silentiator pentru expresia a mai mult de 6000 dintre genele active ale genomului uman. Asa se explica si down-reglarea exprimarii unor gene producatoare de citokine precum si efectul imunomodulator anti-inflamator al suplimentarii cu vitamina D3.
- Acidul glycyrrhizic / acidul glicirhizinic si sarurile sale – este recunoscut a avea proprietati antiinflamatorii si de reducere a activitatii pe ruta NF-kB. In momentul de fata, stim sigur ca la pacientii care primesc un anume preparat ce contine acest compus, NU apar cresteri ale nivelelor serice de IL-6, IL-12 si GM-CSF, printre cele mai importante molecule incriminate in furtuna citokinica din COVID-19.
- Acizii grasi omega 3. Alaturi de o dieta saracita in acid alpha-linoleic si acid arahidonic, omega 3-ii pot fi utili atat sub forma de precursori inactivi (ALA) si activati (EPA si mai ales DHA) la copii, adolescenti si la femeile tinere, dar si sub forma activa (mai ales EPA dar si DHA) la barbati, adultii si varstnicii de ambele sexe.
- Unii tanini si polifenoli (epigalocatequin 3galate-ul, resveratrolul, etc.) dar mai ales curcuminul, daca avem la dispozitie o formula care ajunge in cantitate consistenta in circulatia sistemica.
Concluzii la acest moment – insa subliniez ca este parere personala!
Consider ca cea mai buna varianta complementara de a tine departe de noi infectia simptomatica COVID-19 este:
- Igiena riguroasa.
- Masuri de distantare sociala.
- Suplimentarea zilnica cu doze nu extrem de mari (2000 – 4000 ui) de Vitamina D3 asociata sau nu cu Vitamina B5.
- Suplimentarea cu 1 – 2 doze zilnice de VIUSID.
Mai cred ca – si lucrarile viitoare vor confirma / infirma aceasta – medicamentul antimalaric denumit generic cloroquina ar putea fi administrat si profilactic, nu numai in scop curativ.
Odata simptomatologia bolii aparuta, Vitaminei D3 si VIUSID-ului le-ar trebui adaugate atat timp cat este posibil (inainte ca pacientul sa ajunga la ATI) niacina, unele cantitati consistente de ALA/ EPA /DHA si curcuminoizi cu absorbtie sistemica.
Acest articol are scop informativ si nu se substituie diagnosticului si tratamentului prescris de medicul Dvs. curant
Dr. Horatiu Albu – Consilier Stiintific – Asesor Cientifico en Departamento Cientifico – Laboratorios Catálysis s.l, Madrid
Vicepre√à‚Ñ¢edinte APCMC – Asocia√à‚Ä∫a Pentru Combaterea Malnutritiei in Cancer.
Pre√à‚Ñ¢edinte Fondator al SRMO – Societatea Român√Ñ∆í de Medicin√Ñ∆í Ortomolecular√Ñ∆í
Biologie Moleculara a Cancerului / Master in Oncologie Moleculara – C.N.I.O Madrid / Centro de Estudios Biosanitarios – Madrid/ESO