Foarte interesant! Eu tot auzeam 3 mese + 2gustari! Acum, dupa ce am citit, ma gandesc serios ca in cazul nostru, al adultilor, cea mai potrivita conduita ar fi: 3 mese normale pe zi (sau usor hipocalorice cand dorim o scadere in greutate) si din cand in cand cate o zi sau doua de restictie calórica mai importanta, adica post intermitent…
Sunt mama, sotie si inainte de toate femeie!
Si ma intreb: oare-s bune gustarile pentru sanatatea mea si a familiei mele?!
In cam tóate schemele dietetice pe care le-am citit, primite ca si prescriptii in vederea slabirii de catre clientii nostri, am observat ca marea parte a nutritionistilor pun accent pe gustari sau mancatul frecvent de-a lungul zilei. Foarte putini nu o fac iar printre acestia se numara si sotul meu. Oricum el nici nu se considera nutritionist si …e bine ca de data aceasta nu face o opinie totamente separata de ceea ce se practica in Romania!
El considera aceste gustari sau mese mai frecvente drept un mit care “da bine” dar care nu aduce benefici, ba dimpotriva. Si… am inceput si eu sa studiez!
Nu ascund ca, in ultímele luni, avand contacte mult mai frecvente cu clientii nostri, unii dintre ei foarte eruditi in ale stilului de viata sanatos, am capatat pasiune pentru nutritia aplicata. Multumesc cerului ca sunt privilegiata! Aceasta, deoarece sotul meu este o “bibliografie” bine pusa la punct a aparitilor importante pentru nutritie si mai ales nutritie moleculara din cele mai importante publicatii de biologie moleculara si biologie aplicata. Ei…si tocmai pe aceasta tema, am ajutorul nepretuit ca pot citi tintit excact ce ma intereseaza si ca pot obtine explicatii pe intelesul meu de absolventa de LMA de la Babes Boliay…
Totdeauna l-am intrebat de ce nu se baga in discutii de acest fel, de ce nu scrie pe aceste teme de foarte mare impact la public si de ce refuza invitatiile la televiziune sau in mass media mare! Zambeste si spune ca acestea sunt lucruri ce trebuiesc facute de practicieni si nu de cei ca si el care-s mai mult un fel de savanti ce vin din medicina si nutritia translationala.
Asa ca, simtind nevoia de a dezbate astfel de subiecte, dar neavand decat colaborarea “in sanul familiei” a sotului meu, am hotara sa incep sa scriu eu pe teme “mari” pentru cei mai multi dar marunte pentru cei foarte initiati.
Evident ca ceea ce voi scrie de aici inainte include si o parte dintre parerile sotului meu, multe multe extrase din bibliografía care tot el mi-a punctat-o si din fisele tehnice ale produselor importate de grupul nostru, dar vreau ca TOTUL SA FIE INTR-O SIMBIOZA CU PREOCUPARILE MELE DE FEMEIE, SOTIE, MAMA si CEO al unei companii dedicate nutritiei premium. Deci doamnelor, savantii doar sa ne asigure “sustenabilitatea” stiintifica!
Aceasta este o intrebare care mi-a tot fost pusa si am hotart sa o aprofundez! Gustarile sau mese mai dese de-a lungul unei zile sunt un lucru bun pentru sanatatea noastra, a adultilor? Da, as fi tentata sa spun la prima vedere! Dar dupa ce am citit cateva articole stiintifice pe aceasta tema, pe care le si adaog in bibliografía de mai jos, parca m-as mai gandi serios daca acel “Da” este raspunsul potrivit!
Pai, ce am citit?!
Mai multi cercetatori din diverse centre si-au pus cam aceeasi intrebare: Oare este normal sa avem sistemul digestiv intr-o stare de permanente functionare de-a lungul unei zile chiar si la un nivel redus, adus de o dieta hipocalórica cu mese dese? Oare aceste mese dese indeparteaza foamea? Oare ele aduc sanatate? Oare aduc beneficii fata de doar 2 -3 mese pe zi?
Dupa únele dintre aceste studii dar si dupa parerea sotului meu, as spune ca raspunsul este mai degraba Nu! Si acum citind, incep sa-i dau dreptate!
In únele studii se sugereaza ca introducerea gustarilor sau a meselor mai dese decat cele trei, poate avea efecte negative si poate induce o crestere a riscului pentru anumite boli. Mai mult, atunci cand mesele dese / gustarile aduc si un aport caloric de luat in seama (ex. Snacks-uri, fructe dulci, bauturi indulcite cu zahar, miere, fainoase rafinate, etc.) se pare ca, aproape in mod garantat, se pun premizele incarcarii grase a ficatului (steatoza hepática).
Alte studii observationale vorbesc despre cresterea riscului de cáncer de colon si rect la cei care mananca mai des de cele 3 mese.
Pe de cealalta parte, mancatul mai rar, insotit din cand in cand si de o restrictie calórica (post intermitent) pare a aduce tot felul de beneficii pentru sanatatea metabolica a adultului si mai ales ameliorarea parametrilor ce indica dismetabolismul.
La un simpozion de la Bucuresti pe tema nutritiei in cáncer sustinut de sotul meu si de catre eminentul profesor german de origine romana John Ionescu, l-am ascultat pe acesta din urma cum ca postul terapeutic poate avea efecte extrem de benefice si in cancere datorita faptului ca duce la consumul elementelor pro-reductive din organism. Mai mult, sotul meu mi-a aratat dovezi importante ce demonstreaza ca celulele aflate pe cale sa se uzeze si sa se autodistruga pot beneficia in cazul postului intermitent de stimularea unui adevarat PROCES DE REPARATIE, CURATARE si REJUVENARE denumit in termeni de biologie moleculara AUTOFAGIE.
Tot el mi-a vorbit de faptul ca mentinerea pe un termen indelungat a tineretii unui organ nu se face prin REGENERAREA lui asa cum spun naturopatii dar si multi medici ci PRIN CRUTAREA LUI FUNCTIONALA care sa asigure o utilizare cat mai indelungata a liniilor celulare care il formeaza.
Se pare ca, in cazul acestui proces de AUTOFAGIE, in lipsa de alti nutrienti sositi din mediul extracelular, celula afrlata in aceasta situatie incepe sa-si devoreze proteinele vechi si disfunctionale care nu-i mai sunt necesare, in scopul de a le transforma in energie. Pare ca, atunci cand nu-i prelungita, aceasta AUTOFAGIE este un adevarat proces de depurare celulara. Astfel, celulele isi prelungesc functionalitatea si supravietuirea…
In multe articole, se arata cum ca inducerea din timp in timp a acestei autofagii poate fi benéfica in protectia impotriva fenomenelor de imbatranire, a bolilor degenerative inclusiv Alzheimer si a carcinogenezei (aparitia cancerului).
Foarte interesant! Eu tot auzeam 3 mese + 2gustari! Acum, dupa ce am citit, ma gandesc serios ca in cazul nostru, al adultilor, cea mai potrivita conduita ar fi: 3 mese normale pe zi (sau usor hipocalorice cand dorim o scadere in greutate) si din cand in cand cate o zi sau doua de restictie calórica, adica post intermitent…
Imi pare bine ca am capatat acceasta noua pasiune!
by Elena
© Naturomedica. Acest articol este proprietatea A&A NATUROMEDICA BIO-DIETETIC GROUP SRL si va este prezentat de www.naturomedica.ro cu acordul autorului . Articolul poate fi reprodus sau postat de catre Dvs. atata vreme cat aceasta se face netrunchiat, afisand-se integral link-urile si denumirea site-ului nostru.
Surse: naturomedica.ro , wikipedia.com , authoritynutrition.com , huffingtonpost.com (foto)
Autophagy. 2010 Aug 16; 6(6): 702–710. Short-term fasting induces profound neuronal autophagy. Mehrdad Alirezaei et al.
Eur J Neurosci. 2013 Jun;37(12):1949-61. doi: 10.1111/ejn.12169. Autophagy failure in Alzheimer’s disease and the role of defective lysosomal acidification. Wolfe DM et al.
Cell. 2009 Jun 12;137(6):1062-75. doi: 10.1016/j.cell.2009.03.048. Autophagy suppresses tumorigenesis through elimination of p62. Mathew R et al.
Translational Research Volume 164, Issue 4, October 2014, Pages 302–311. Intermittent fasting vs daily calorie restriction for type 2 diabetes prevention: a review of human findings. Adrienne R. Barnosky et al.
Cell Metab. Author manuscript; available in PMC 2015 Feb 4. Fasting: Molecular Mechanisms and Clinical Applications. Valter D. Longo et al.
Research in Endocrinology, Volume 2014 (2014), Article ID 459119, 24 pages, DOI: 10.5171/2014.459119. The Effects of Intermittent Energy Restriction on Indices of Cardiometabolic Health. Rona Antoni et al.
Hepatology. 2014 Aug; 60(2): 545–553. Hypercaloric diets with increased meal frequency, but not meal size, increase intrahepatic triglycerides: A randomized controlled trial. Karin E Koopman et al.
Cancer Res July 1, 1992 52; 3589 . Meal Frequency and Risk of Colorectal Cancer. Silvia Franceschi et al.
Research Papers. Cancer Causes & Control. January 1992, Volume 3, Issue 1, pp 77-81. Eating frequency—a neglected risk factor for colon cancer? Maria Gerhardsson de Verdier et al.