Shop

„Fibrele alimentare sunt solubile și insolubile. Cele insolubile – din punctul de vedere al omului (care nu are enzimele necesare digestiei lor) – NU ADUC CALORII ci doar tranzitează tubul digestiv, participând astfel la formarea așa numitului „balast alimentar“. Deoarece nu se digera ele vor întîrzia tranzitul alimentelor prin tubul digestiv precum si absorbția unor macronutrienți. Cele solubile, spre exemplu inulina, au funcții multiple care nu le detailez aici! Necesarul zilnic in fibre al unui adult sanatos este de circa 15 – 20 g. Pentru ajutorul Dvs., am pus pe acest site indicatia dietetica FIBRE pe acele alimente care contin mai mult de 1,5g fibre alimentare pentru fiecare 100g aliment consumat exact in modalitatea preconizata de producator. Recomandări nutriționale și medicale ale dietelor bogate în fibre sunt: – profilaxia cancerelor (în mod deosebit al celui colorectal), – tratamentul diverticulozei/ diverticulitei, a diferitelor tipuri de constipație, – dietele din cursul hepatitelor cronice avansate și a cirozelor hepatice, – dietele de prevenție a îmbolnăvirii aparatului cardiovascular (hipertensiune arterială, hipercolesterolemii, hipertrigliceridemii), – controlul mai bun al glicemiilor din Sindromul Metabolic, Toleranță alterată la glucoză, Diabet Zaharat tip I și II. – Controlul Obezității. In general, un aliment bogat în fibre alimentare are un Indice Glicemic și aduce o Incărcătură Glicemică mai mică decît cantitatea echivalentă a unuia fără fibre“ – Dr. Albu Horatiu 2013

“Glutenul este un amalgam proteic (prolamine și gluteline) existent în majoritatea cerealelor uzuale. Deoarece este insolubil în apă și lipicios, el este utilizat în industria procesatoare de alimente drept cel mai ieftin liant alimentar. pe langa cerealele care-l contin natural, puteti avea surpriza sa-l gasiti in aproape oricare aliment cu mai multe ingrediente si care nu poarta indicatia dietetica FARA GLUTEN sau GLUTEN FREE. Se constată o creștere alarmantă a intoleranței manifeste și submanifeste clinic la gluten. Din acest motiv, atât dietele imuno-nutriționale cât și cele ortomoleculare anti-aging sau speciale pentru anumite afecțiuni recomandă eliminarea pe termen lung a acestuia din alimentație. Cele mai importante recomandări dietetice speciale și ortomoleculare ale alimentației FĂRĂ GLUTEN sunt: – Dietele de imunonutriție care exclud de regulă sau în urma testelor serologice specifice glutenul, lactoza, proteinele din lapte, ou și uneori drojdiile1. – Intoleranțele la gluten, lactate, ouă, oleaginoase și soia. – Celiachia (asimptomatică, potențială, manifestă), și dermatita herpetiformă. în aceste două cazuri, nu se începe alimentația fără gluten fără un diagnostic corect, pentru că eliminarea glutenului duce inevitabil la falsificarea rezultatelor analizelor de laborator. – Dietele de Nutriție Ortomoleculară din Poliartrită reumatoidă și alte boli cu context auto-imun (Rectocolita Ulcero-hemoragica, Boala Crohn, Psoriazis, Scleroza în Plăci, Lupus, s.a) – Dietele de Nutriție Ortomoleculară în care se urmărește o scădere a statusului pro-inflamator și inflamator al organismului2 (Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat II, Obezitate s.a). – Alte diete care limitează/interzic utilizarea glutenului/lactatelor/ouălelor (în general dietele speciale de Nutriție Ortomoleculară ale persoanelor cu cancer și/sau alte tulburări disimune). – Autism3 (conform teoriei exorfinică a autismului). – Schizofrenie, depresia severă, epilepsie (conform teoriei excesului de opioizi) 3“ Dr. Albu Horatiu 2010 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemie. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013 2 Sindromul Metabolic. Camelia Diaconu. Bucuresti – Ed. Medicala, 2011 3 Asediul opioizilor alimentari – exorfinele. Irina M. Jaba si Ostin C. Mungiu – Medicina Moderna, 2006

“Lactoza este un dizaharid (format dintr-o moleculă de galactoză și una de glucoză) existent în laptele animal. Acesta, în funcție de specia de la care provine, poate avea un conținut de lactoză până la 0,8%. Pe langă lactoză și alți compuși nutriționali activi, laptele animal conține și o seamă întreagă de proteine cu răsunet important asupra imunologiei organismului uman. Se constată o creștere alarmantă a intoleranței manifeste și submanifeste clinic la lactoză și mai ales la proteinele din lapte. Din acest motiv, atât dietele imuno-nutriționale cât și cele ortomoleculare anti-aging sau speciale pentru anumite afecțiuni recomandă eliminarea pe termen lung a laptelui de origine animala, a majorității derivatelor sale (precum si a alimentelor care le contin pe acestea) din alimentație multor persoane. Cele mai importante recomandări ale dieteticii și nutriției ortomoleculare ale alimentației FĂRĂ LACTOZA si/sau FARA PROTEINE DIN LAPTE sunt: – Dietele de imuno-nutriție care exclud de regulă (sau în urma testelor serologice specifice) glutenul, lactoza, proteinele din lapte, ou și uneori drojdiile1. – Intoleranța la lactoză prin deficit de lactază, boală inflamatorie intestinală, diverse sindroame de malabsorbție. – Dietele speciale ortomoleculare de întreținere ale pacientului cu cancer, dieta neoplazicului din cursul chimioterapiei, profilaxia cancerelor. – Dietele speciale ortomoleculare din bolile inflamatorii și autoimune (poliartrită reumatoidă, rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn, poriazis, scleroza multipla, lupus, s.a), din boli virale cronice (hepatite cronice si ciroze hepatice, infectii cu HPV, etc.), din astmul alergic, dermatita atopică și alte alergii. Alte tendințe la tulburări disimune de tipul deficitelor de imunitate, imunitații excesive sau anarhiilor imunitare). – Dietele de Nutriție Ortomoleculară în care se urmărește o scădere a statusului pro-inflamator și inflamator al organismului2 (Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat II, Obezitate s.a). – Celiachia (asimptomatică, potențială, manifestă) și dermatita herpetiformă. Practicanții dieteticii și ai Nutriției Ortomoleculare consideră că eliminarea proteinelor de lapte din alimentație aduce un beneficiu suplimentar celui dat de eliminarea glutenului. Acesta ar consta în scăderea statusului pro-inflamataor și disimun al organismului respectiv. – Autism 3 (conform teoriei exorfinică a autismului). – Schizofrenie, depresia severă, epilepsie (conform teoriei excesului de opioizi) 3 “ Dr. Albu Horatiu 2010 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemie. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013 2 Sindromul Metabolic. Camelia Diaconu. Bucuresti – Ed. Medicala, 2011 3 Asediul opioizilor alimentari – exorfinele. Irina M. Jaba si Ostin C. Mungiu – Medicina Moderna, 2006

Produs garantat a nu avea in compozitia sa Proteine din Lapte. “Pe langă lactoză și alți compuși nutriționali activi, laptele animal conține și o seamă întreagă de proteine cu răsunet important asupra imunologiei organismului uman. Se constată o creștere alarmantă a intoleranței manifeste și submanifeste clinic la lactoză și mai ales la proteinele din lapte. Din acest motiv, atât dietele imuno-nutriționale cât și cele ortomoleculare anti-aging sau speciale pentru anumite afecțiuni recomandă eliminarea pe termen lung a laptelui de origine animala, a majorității derivatelor sale (precum si a alimentelor care le contin pe acestea) din alimentație multor persoane. Cele mai importante recomandări ale dieteticii și nutriției ortomoleculare ale alimentației FĂRĂ LACTOZA si/sau FARA PROTEINE DIN LAPTE sunt: – Dietele de imuno-nutriție care exclud de regulă (sau în urma testelor serologice specifice) glutenul, lactoza, proteinele din lapte, ou și uneori drojdiile1. – Intoleranța la lactoză prin deficit de lactază, boală inflamatorie intestinală, diverse sindroame de malabsorbție. – Dietele speciale ortomoleculare de întreținere ale pacientului cu cancer, dieta neoplazicului din cursul chimioterapiei, profilaxia cancerelor. – Dietele speciale ortomoleculare din bolile inflamatorii și autoimune (poliartrită reumatoidă, rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn, poriazis, scleroza multipla, lupus, s.a), din boli virale cronice (hepatite cronice si ciroze hepatice, infectii cu HPV, etc.), din astmul alergic, dermatita atopică și alte alergii. Alte tendințe la tulburări disimune de tipul deficitelor de imunitate, imunitații excesive sau anarhiilor imunitare). – Dietele de Nutriție Ortomoleculară în care se urmărește o scădere a statusului pro-inflamator și inflamator al organismului2 (Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat II, Obezitate s.a). – Celiachia (asimptomatică, potențială, manifestă) și dermatita herpetiformă. Practicanții dieteticii și ai Nutriției Ortomoleculare consideră că eliminarea proteinelor de lapte din alimentație aduce un beneficiu suplimentar celui dat de eliminarea glutenului. Acesta ar consta în scăderea statusului pro-inflamataor și disimun al organismului respectiv. – Autism 3 (conform teoriei exorfinică a autismului). – Schizofrenie, depresia severă, epilepsie (conform teoriei excesului de opioizi) 3 “ Dr. Albu Horatiu 2010 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemie. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013 2 Sindromul Metabolic. Camelia Diaconu. Bucuresti – Ed. Medicala, 2011 3 Asediul opioizilor alimentari – exorfinele. Irina M. Jaba si Ostin C. Mungiu – Medicina Moderna, 2006

Produs in a carei reteta de fabricatie nu intra componente din Ou. “Contrar a ceea ce se poate crede, alergia și mai ales intoleranțele la proteinele din ouă sunt destul de frecvente. Dacă alergia se materializează la nivel plasmatic în special prin aparitia nivelelor crescute ale IgE-urilor, intoleranța alimentară aduce în principal reacții care implică fixarea de IgG pe suprafața celulelor și matricea extracelulară.1 Dacă alergia are manifestări zgomotoase, chiar dramatice uneori, intoleranța își desfașoară procesele distructive, insidios (de cele mai multe ori neștiut). Când prezența antigenului (proteina respectivă) este permanentă sau repetată frecvent, se constiuie o inflamație cronică ce poate sta chiar la baza degenerărilor sau a unor boli autoimune.1 La prima vedere este extrem de ușor să eliminăm proteinele de ou din alimentație. Lucrurile nu stau chiar așa datorită faptului că industria alimentară folosește enorm de mult oul sau parțile lui componente. Soluția este alegerea produselor care au specificația de 100% Vegetal sau a celor în care se exprimă explicit că în procesul de fabricație nu s-au folosit ouă.“ – Dr.Albu Horatiu 2013 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemiei. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013

“Atunci cand sunt neprajite (Raw Food sau uscate suav) si cand nu sunt pastrate (neprajite vorbesc) in contact cu aerul (asa cum am vazut saci de cajou neprajite la Billa), fructele oleaginoase sunt adevarate minuni ale naturii. Atunci cand se introduc in cantitati minime 25 – 30g in dieta zilnica (de obicei in salata zilnica de cruditati) ele aduc beneficii inestimabile pe termen lung. Atentie la cuvintele cheie: neprajite, Raw Food, uscate suav, cantitati mici zilnic. Cu toate aceste beneficii, multe persoane prezinta alergii la una sau mai multe dintre aceste oleaginoase. Cel mai frecvent la arhide. Am considerat ca fiind datoria mea sa pun indicatia dietetica FARA ARAHIDE pe acele produse de pe acest site in reteta carora de fabricatie NU INTRA SEMINTE SAU FRUCTE OLEAGINOASE” – Dr. Albu Horatiu 2013

100% Vegetal! Produse care nu contin niciun ingredient de origine animala. Astfel, ele sunt cu compatibile cu regimurile vegane, vegetariene, posturi, etc.