Shop

„Fibrele alimentare sunt solubile și insolubile. Cele insolubile – din punctul de vedere al omului (care nu are enzimele necesare digestiei lor) – NU ADUC CALORII ci doar tranzitează tubul digestiv, participând astfel la formarea așa numitului „balast alimentar“. Deoarece nu se digera ele vor întîrzia tranzitul alimentelor prin tubul digestiv precum si absorbția unor macronutrienți. Cele solubile, spre exemplu inulina, au funcții multiple care nu le detailez aici! Necesarul zilnic in fibre al unui adult sanatos este de circa 15 – 20 g. Pentru ajutorul Dvs., am pus pe acest site indicatia dietetica FIBRE pe acele alimente care contin mai mult de 1,5g fibre alimentare pentru fiecare 100g aliment consumat exact in modalitatea preconizata de producator. Recomandări nutriționale și medicale ale dietelor bogate în fibre sunt: – profilaxia cancerelor (în mod deosebit al celui colorectal), – tratamentul diverticulozei/ diverticulitei, a diferitelor tipuri de constipație, – dietele din cursul hepatitelor cronice avansate și a cirozelor hepatice, – dietele de prevenție a îmbolnăvirii aparatului cardiovascular (hipertensiune arterială, hipercolesterolemii, hipertrigliceridemii), – controlul mai bun al glicemiilor din Sindromul Metabolic, Toleranță alterată la glucoză, Diabet Zaharat tip I și II. – Controlul Obezității. In general, un aliment bogat în fibre alimentare are un Indice Glicemic și aduce o Incărcătură Glicemică mai mică decît cantitatea echivalentă a unuia fără fibre“ – Dr. Albu Horatiu 2013

Produs fara niciunul dintre cei trei derivati xantinici (cafeina, teobromina si teofilina) existenti frecvent in regnul vegetal. “Cofeina sau Cafeina este un alcaloid vegetal din grupul xantinelor care acționează ca și inhibitor competitiv pe receptorii neurotransmițătorului adenozină. Astfel, ea are un efect de dezinhibare a activitații neuronale și de dereglare a ciclului somn-veghe. Prin metaboliții săi, inhibă senzația de foame și crește toleranța la efort fizic (paraxantina), mărește fluxul sangvin arterial bogat în oxigen și nutrienți spre creier și mușchi (teobromina), relaxează musculatura netedă – în special pe cea a bronșiolelor – crește ritmul și eficiența de pompa a inimii (teofilina). Principalele surse naturale de cofeină sunt ceaiul, cafeaua, mate, guarana, maca. Si cacao conține cantități relativ reduse de cofeină. Deoarece acest alcaloid se găsește în unele dintre cele mai utilizate băuturi, în cadrul regimurilor cu restricție la cafeină trebuiesc abordate variantele sau înlocuitorii fără cofeină ai acestor alimente. Dietele cu restricție la cofeină sunt recomandate în: – Anxietate, atacuri de panică, insomnii, depresie, tendință către depresie. – Multe boli cardiovasculare, angină pectorala, status post-infarct, hipertensiune arterială, aritmii cardiace. – Epilepsie. – La cei cu diabet, cu hipertiroidism și hiperaciditate gastrică. – La cei primesc anumite medicamente printre care beta blocantele, alte sipaticomimetice, nicotina, efedrina, pseudoefedrina, quinolonele (norfoxacin, ciprofloxacin, etc.), IMAO, benzodiazepinele, teofilina, metilxantina.” Dr.Albu Horatiu 2013

“In vederea scaderii nivelului colesterolului total plasmatic unii medici prescriu medicamente si diete care se sustin reciproc. Se porneste de la ideea ca aportul redus de colesterol exogen (venit prin alimentatie) se rasfrange negresit si asupra nivelului colesterolului plasmatic total. Cercetarile medicale si nutritionale efectuate de-a lungul ultimelor doua decade au aratar ca – in esenta – exista doua tipuri de colesterol – bun (HDL) si rau (LDL) – in sensul in care persoanele care au o cantitate mare de colesterol bun (HDL) prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat cele care au o cantitate mare de colesterol rau (LDL). Din punctul de vedere al Nutritiei Ortomoleculare se admite ca valorile normale ale colesterolului sangvin variaza intre 120 si 260 mg la 100ml, existand mari variatii individuale in functie de varsta, de sex, de rasa, de ocupatie si stare de activitate. A spune ca limita superioara normala a colesterolului total plasmatic este de 200mg/dl pentru toti indivizii pare a fi destul de putin logic. Multi medici si nutritionisti – la care subscriu si eu – sunt de acord cu o statistica din 2009 facuta in urma unor studii clinice nutritionale la Mayo. Acolo se arata ca in conditii normale de viata, valorile maxime ale colesterolului total sangvin la indivizii de rasa caucaziana aflati la varste de peste 30 de ani pot depasi 200mg/dl, ajungandu-se l avalori de pana la 280mg/dl in cazul barbatilor trecuti de 60 de ani. Pasii logici, eficienti in lupta impotriva colesterolului crescut sunt: 1. Regimul alimentar cu o dieta saraca in colesterol indicata de medic sau nutritionist. 2. Asocierea la dieta si altor modificari de life style care pot imbunatati profilul colesterolului plasmatic. Astfel: promovarea miscarii, scaderea in greutate, evitarea platourilor de stress psihic si a oboselii, renuntarea la fumat. 3. Numai daca prin aceste metode – principala fiind dieta – colesterolul nu scade in mod semnificativ, probabil ca este vorba de o sinteza crescuta endogena (colesterol produs in organism). Numai in acest caz medicul curant va indica si un tratament medicamentos (in general statine) care in doza cat mai mica sa ajute conduita dietetica.” Dr. Albu Horatiu 2009

“Glutenul este un amalgam proteic (prolamine și gluteline) existent în majoritatea cerealelor uzuale. Deoarece este insolubil în apă și lipicios, el este utilizat în industria procesatoare de alimente drept cel mai ieftin liant alimentar. pe langa cerealele care-l contin natural, puteti avea surpriza sa-l gasiti in aproape oricare aliment cu mai multe ingrediente si care nu poarta indicatia dietetica FARA GLUTEN sau GLUTEN FREE. Se constată o creștere alarmantă a intoleranței manifeste și submanifeste clinic la gluten. Din acest motiv, atât dietele imuno-nutriționale cât și cele ortomoleculare anti-aging sau speciale pentru anumite afecțiuni recomandă eliminarea pe termen lung a acestuia din alimentație. Cele mai importante recomandări dietetice speciale și ortomoleculare ale alimentației FĂRĂ GLUTEN sunt: – Dietele de imunonutriție care exclud de regulă sau în urma testelor serologice specifice glutenul, lactoza, proteinele din lapte, ou și uneori drojdiile1. – Intoleranțele la gluten, lactate, ouă, oleaginoase și soia. – Celiachia (asimptomatică, potențială, manifestă), și dermatita herpetiformă. în aceste două cazuri, nu se începe alimentația fără gluten fără un diagnostic corect, pentru că eliminarea glutenului duce inevitabil la falsificarea rezultatelor analizelor de laborator. – Dietele de Nutriție Ortomoleculară din Poliartrită reumatoidă și alte boli cu context auto-imun (Rectocolita Ulcero-hemoragica, Boala Crohn, Psoriazis, Scleroza în Plăci, Lupus, s.a) – Dietele de Nutriție Ortomoleculară în care se urmărește o scădere a statusului pro-inflamator și inflamator al organismului2 (Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat II, Obezitate s.a). – Alte diete care limitează/interzic utilizarea glutenului/lactatelor/ouălelor (în general dietele speciale de Nutriție Ortomoleculară ale persoanelor cu cancer și/sau alte tulburări disimune). – Autism3 (conform teoriei exorfinică a autismului). – Schizofrenie, depresia severă, epilepsie (conform teoriei excesului de opioizi) 3“ Dr. Albu Horatiu 2010 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemie. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013 2 Sindromul Metabolic. Camelia Diaconu. Bucuresti – Ed. Medicala, 2011 3 Asediul opioizilor alimentari – exorfinele. Irina M. Jaba si Ostin C. Mungiu – Medicina Moderna, 2006

“Lactoza este un dizaharid (format dintr-o moleculă de galactoză și una de glucoză) existent în laptele animal. Acesta, în funcție de specia de la care provine, poate avea un conținut de lactoză până la 0,8%. Pe langă lactoză și alți compuși nutriționali activi, laptele animal conține și o seamă întreagă de proteine cu răsunet important asupra imunologiei organismului uman. Se constată o creștere alarmantă a intoleranței manifeste și submanifeste clinic la lactoză și mai ales la proteinele din lapte. Din acest motiv, atât dietele imuno-nutriționale cât și cele ortomoleculare anti-aging sau speciale pentru anumite afecțiuni recomandă eliminarea pe termen lung a laptelui de origine animala, a majorității derivatelor sale (precum si a alimentelor care le contin pe acestea) din alimentație multor persoane. Cele mai importante recomandări ale dieteticii și nutriției ortomoleculare ale alimentației FĂRĂ LACTOZA si/sau FARA PROTEINE DIN LAPTE sunt: – Dietele de imuno-nutriție care exclud de regulă (sau în urma testelor serologice specifice) glutenul, lactoza, proteinele din lapte, ou și uneori drojdiile1. – Intoleranța la lactoză prin deficit de lactază, boală inflamatorie intestinală, diverse sindroame de malabsorbție. – Dietele speciale ortomoleculare de întreținere ale pacientului cu cancer, dieta neoplazicului din cursul chimioterapiei, profilaxia cancerelor. – Dietele speciale ortomoleculare din bolile inflamatorii și autoimune (poliartrită reumatoidă, rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn, poriazis, scleroza multipla, lupus, s.a), din boli virale cronice (hepatite cronice si ciroze hepatice, infectii cu HPV, etc.), din astmul alergic, dermatita atopică și alte alergii. Alte tendințe la tulburări disimune de tipul deficitelor de imunitate, imunitații excesive sau anarhiilor imunitare). – Dietele de Nutriție Ortomoleculară în care se urmărește o scădere a statusului pro-inflamator și inflamator al organismului2 (Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat II, Obezitate s.a). – Celiachia (asimptomatică, potențială, manifestă) și dermatita herpetiformă. Practicanții dieteticii și ai Nutriției Ortomoleculare consideră că eliminarea proteinelor de lapte din alimentație aduce un beneficiu suplimentar celui dat de eliminarea glutenului. Acesta ar consta în scăderea statusului pro-inflamataor și disimun al organismului respectiv. – Autism 3 (conform teoriei exorfinică a autismului). – Schizofrenie, depresia severă, epilepsie (conform teoriei excesului de opioizi) 3 “ Dr. Albu Horatiu 2010 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemie. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013 2 Sindromul Metabolic. Camelia Diaconu. Bucuresti – Ed. Medicala, 2011 3 Asediul opioizilor alimentari – exorfinele. Irina M. Jaba si Ostin C. Mungiu – Medicina Moderna, 2006

Produs garantat a nu avea in compozitia sa Proteine din Lapte. “Pe langă lactoză și alți compuși nutriționali activi, laptele animal conține și o seamă întreagă de proteine cu răsunet important asupra imunologiei organismului uman. Se constată o creștere alarmantă a intoleranței manifeste și submanifeste clinic la lactoză și mai ales la proteinele din lapte. Din acest motiv, atât dietele imuno-nutriționale cât și cele ortomoleculare anti-aging sau speciale pentru anumite afecțiuni recomandă eliminarea pe termen lung a laptelui de origine animala, a majorității derivatelor sale (precum si a alimentelor care le contin pe acestea) din alimentație multor persoane. Cele mai importante recomandări ale dieteticii și nutriției ortomoleculare ale alimentației FĂRĂ LACTOZA si/sau FARA PROTEINE DIN LAPTE sunt: – Dietele de imuno-nutriție care exclud de regulă (sau în urma testelor serologice specifice) glutenul, lactoza, proteinele din lapte, ou și uneori drojdiile1. – Intoleranța la lactoză prin deficit de lactază, boală inflamatorie intestinală, diverse sindroame de malabsorbție. – Dietele speciale ortomoleculare de întreținere ale pacientului cu cancer, dieta neoplazicului din cursul chimioterapiei, profilaxia cancerelor. – Dietele speciale ortomoleculare din bolile inflamatorii și autoimune (poliartrită reumatoidă, rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn, poriazis, scleroza multipla, lupus, s.a), din boli virale cronice (hepatite cronice si ciroze hepatice, infectii cu HPV, etc.), din astmul alergic, dermatita atopică și alte alergii. Alte tendințe la tulburări disimune de tipul deficitelor de imunitate, imunitații excesive sau anarhiilor imunitare). – Dietele de Nutriție Ortomoleculară în care se urmărește o scădere a statusului pro-inflamator și inflamator al organismului2 (Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat II, Obezitate s.a). – Celiachia (asimptomatică, potențială, manifestă) și dermatita herpetiformă. Practicanții dieteticii și ai Nutriției Ortomoleculare consideră că eliminarea proteinelor de lapte din alimentație aduce un beneficiu suplimentar celui dat de eliminarea glutenului. Acesta ar consta în scăderea statusului pro-inflamataor și disimun al organismului respectiv. – Autism 3 (conform teoriei exorfinică a autismului). – Schizofrenie, depresia severă, epilepsie (conform teoriei excesului de opioizi) 3 “ Dr. Albu Horatiu 2010 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemie. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013 2 Sindromul Metabolic. Camelia Diaconu. Bucuresti – Ed. Medicala, 2011 3 Asediul opioizilor alimentari – exorfinele. Irina M. Jaba si Ostin C. Mungiu – Medicina Moderna, 2006

Produs in a carei reteta de fabricatie nu intra componente din Ou. “Contrar a ceea ce se poate crede, alergia și mai ales intoleranțele la proteinele din ouă sunt destul de frecvente. Dacă alergia se materializează la nivel plasmatic în special prin aparitia nivelelor crescute ale IgE-urilor, intoleranța alimentară aduce în principal reacții care implică fixarea de IgG pe suprafața celulelor și matricea extracelulară.1 Dacă alergia are manifestări zgomotoase, chiar dramatice uneori, intoleranța își desfașoară procesele distructive, insidios (de cele mai multe ori neștiut). Când prezența antigenului (proteina respectivă) este permanentă sau repetată frecvent, se constiuie o inflamație cronică ce poate sta chiar la baza degenerărilor sau a unor boli autoimune.1 La prima vedere este extrem de ușor să eliminăm proteinele de ou din alimentație. Lucrurile nu stau chiar așa datorită faptului că industria alimentară folosește enorm de mult oul sau parțile lui componente. Soluția este alegerea produselor care au specificația de 100% Vegetal sau a celor în care se exprimă explicit că în procesul de fabricație nu s-au folosit ouă.“ – Dr.Albu Horatiu 2013 1 Imunoslabirea: scaderea in greutate tinand seama de intolerantele noastre alimentare si de controlul glicemiei. Dominique Rueff. Bucuresti – Ed. Spandugino, 2013

“Atunci cand sunt neprajite (Raw Food sau uscate suav) si cand nu sunt pastrate (neprajite vorbesc) in contact cu aerul (asa cum am vazut saci de cajou neprajite la Billa), fructele oleaginoase sunt adevarate minuni ale naturii. Atunci cand se introduc in cantitati minime 25 – 30g in dieta zilnica (de obicei in salata zilnica de cruditati) ele aduc beneficii inestimabile pe termen lung. Atentie la cuvintele cheie: neprajite, Raw Food, uscate suav, cantitati mici zilnic. Cu toate aceste beneficii, multe persoane prezinta alergii la una sau mai multe dintre aceste oleaginoase. Cel mai frecvent la arhide. Am considerat ca fiind datoria mea sa pun indicatia dietetica FARA ARAHIDE pe acele produse de pe acest site in reteta carora de fabricatie NU INTRA SEMINTE SAU FRUCTE OLEAGINOASE” – Dr. Albu Horatiu 2013

Produse in care nu a fost adaugat zahar. Ele contin in exclusivitate zaharoza provenita din materiile prime constituente (cereale, fructe, legume, oleaginoase, etc.). “Glucoza (I.G 100), mierea (I.G 90) si zaharul (I.G 70) sunt principalii indulcitori utilizati in industria alimentara si acasa. Ei au Indice Glicemic mare, aducand astfel si o incarcatura glicemica mare. Din aceste motive sunt cu totul proscrisi la cei care isi doresc o buna supraveghere a greutatii corporale, a nivelelor glicemiilor precum si a starilor patologice legate de alterarile acestora ( Sindrom Metabolic, Diabet Zaharat, etc.). Mai mult, vreau sa atrag atentia asupra zaharurilor ascunse care, sub aceasta denumire sau o alta sunt adaugate in retetele unor alimente in care nici nu v-ati astepta! Solutia cea mai la-ndemana este citirea etichetelor si mai sigur, alegerea alimentelor cu indicatia FARA ZAHAR ADAUGAT.” – Dr. Albu Horatiu 2013

Produse indicate Diabeticilor cu Diabet Zaharat tip II (neinsulino-dependent) si celor cu Sindrom Metabolic (sindrom X Metabolic). “Diabetul Zaharat este o boală metabolică foarte frecvente în care – pe înțelesul tuturor – carbohidrații din alimentele ingerate nu pot fi utilizate pe deplin de către organism. Astfel, are loc o acumulare a lor în sânge, denumită în limbaj medical hiperglicemie. Incidenta lui este in crestere! în plus, există numeroase cazuri nediagnosticate și – mai mult – un număr important de persoane considerate aparent sănătoase, aflate intr-o stare prediabetica ( în Nutriția Ortomoleculară se folosește termenul de Sindrom Metabolic Latent), care – din motive lesne de înțeles – nu sunt luați în evidență pentru a fi diagnosticați și tratați. De ce? Pentru că în acea etapa latentă, tratamentul este doar igieno-dieteic, nefiind necesare medicamente si multe investigații, fapt echivalent cu profit mic/ inexistent pentru multinaționalele farmaceutice. Glucoza este un monozaharid cu rol vital în energogenetica organismului. Patrunderea și utilizarea ei în celule este dependentă de cantitatea și de capacitatea de a acționa a insulinei. în esentă, la diabetici, avem fie o lipsă sau insuficiență de insulină, fie – dimpotrivă – o insulină in cantități chiar crescute, dar care nu acționează cum ar trebui pe celulele utilizatoare de glucoză. Indiferent de situație, rezultatul este cam același: glucoza nu poate intra în cantitate suficientă în celule și rămâne în sânge. O terapie pentru a vindeca diabetul zaharat nu este încă disponibil. Tratamente există dar n-au sorți de izbândă pe termen lung dacă nu sunt urmate si câteva modificări ale stilului de viață, intre care dieta este cea mai importantă. In Diabet Zaharat tip I lucrurile sunt destul de clare pentru majoritatea pacienților. Ei trebuie să facă tratament substitutiv cu insulină și să aibă o dietă și un regim de efort fizic adaptate pentru a se potrivi la tratamentul insulinic. Sau invers in multe cazuri! Mai complicat stau lucrurile la pacientul cu Diabet Zaharat tip II sau la cel cu Sindrom Metabolic. Din punctul de vedere al Nutriției Ortomoleculare, acesta trebuie sa aducă următoarele modificări în life style-ul său (deși toate concură la efectul scontat, voi începe de la cea mai puțin importantă spre cele mai importante): – reducerea (nu prea rapidă) a greutății corporale dacă este cazul. – promovarea mișcării la cel puțin 30 de minute în fiecare zi. Aceasta ajută atît la menținerea unei greutăți mai scăzute dar și îmbunătățește răspunsul celulelor la acțiunea insulinei. – înlocuirea alimentelor care aduc glucide cu Indice Glicemic Mare și Medicu cu cele care aduc glucide cu Indice Glicemic Scăzut precum și eliminarea altor alimente care vin cu încărcătură nutriționala pro-aging pentru țesutul pancreatic endocrin și aparatul cardiovascular (cele două aparate principal vizate la individul cu tendință dismetabolica conform Nutriției Ortomoleculare). – introducerea în alimentatie a acelor alimente și complexe micronutriționale de uz profesional ortomolecular (anumite tipuri de suplimente nutritionale) care vin cu încărcătură macro și mai ales micronutriționala anti-aging pentru țesutul pancreatic endocrin și aparatul cardiovascular (cele două aparate principal vizate la individul cu tendință dismetabolica conform Nutriției Ortomoleculare). Logic, tratamentul medicamentos se instituie doar în momentul în care efectele măsurilor de mai sus sunt depășite de gravitatea situației. într-un trecutul care se tot prelungește și în Romania, exista “sfatul” de a înlocui produsele care conțineau glucide si mai ales zaharuri si monozaharide (glucoză, fructoză, etc.) cu altele extrem de sărace în glucide (așa numitele “produse pentru diabetici”). De o bună bucată de timp, societățile medicale de profil ( Ex. Societatea Germana de Diabet – DDG) arată că această idee este învechită, nefondată și chiar dăunătoare deoarece multe dintre aceste alimente speciale pentru diabetici conțin mai multe calorii și grăsimi decât cele normale. Un diabetolog bun pe care nu-l preocupă numai prescrierea de medicamente sau un nutriționist cu experiență vă pot ajuta în scopul de a vă converti extrem de ușor și pe termen lung dieta necesara Diabetului Zaharat tip II. Pentru considerațiile suplimentare de Nutriție Ortomoleculară, vă stau la dispoziție! Pe acest site gasiți probabil cele mai bune produse dietetice existente actualmente la nivelul U.E. Voi marcat cu indicația dietetică INDICAT DIABET acele produse care îmi par a se integra cel mai bine în curentul actual de dietetică modernă a Diabetului Zaharat Tip II. Mai mult, făcând un efort sustinut, voi incerca sa înscriem pe pagina fiecărui preparat care conține glucide, un tabel – în limita timpului și a informațiilor disponibile – următoarele elemente: Indicații pentru Diabetici Grame Hidrocarbonați/ 100g – Echivalența în Pâine* (E.P) – Indice Glicemic – Incărcătură Glicemică (Sarcină Glicemic) – * Echivalența în Pâine poate fi un bun indicator pentru cei care urmăresc dietele mai învechite, în care socotirea cantităților (gramelor) de hidrocarbonați consumați zilnic părea cea mai bună strategie. Sunt diete onorabile, dar la nivelul cunoștiințelor noastre de acum, putem construi diete mult mai bune!“ – Dr. Albu Horațiu 2013

“INTEGRAL este acel aliment ale cărui ingrediente n-au suferit procese de rafinare premergătoare. De regulă, un aliment integral este mai sănătos decât cel rafinat/ procesat, păstrând întreaga bogăție macro și mai ales micronutrițională a ingredientelor din care este construit. Cel mai cunoscut exemplu este cel al pâinilor integrale care păstrează compoziția micronutrițională și bogăția în fibre alimentare insolubile ale cerealelor din care provin. Un alt bun exemplu sunt uleiurile nerafinate care vin – pe langă acizii grași componenți – și cu bagajul fito-nutrițional secundar al seminței oleaginoase din care provin“ – dr. Albu Horatiu 2013

100% Vegetal! Produse care nu contin niciun ingredient de origine animala. Astfel, ele sunt cu compatibile cu regimurile vegane, vegetariene, posturi, etc.